toti imi spun ca am talent
si ca sunt mereu prezent
cu creatii minunate...
pentru sora...pentru frate
eu ma zbat fara oprire
sa-aduc... lumii fericire
cu acele bloguri care
par sa aiba cautare
si cand sper ca sunt vizat
intru Doamne...in cacat
nimeni nu ma viziteaza
si cu curul ma trateaza
altii scriu doar trei lulele
si sunt ridicati spre stele
cu-o basina ce-i gustata
si pe loc apoi punctata
chestii seci...ce-s inventate
doar minciuni nerasuflate
au puterea de-a fi blog
chiar de este foarte schiop
puncte multe ei aduna
cat in soare si in luna
si-apoi se falesc cu ele
figurand pe multe scheme
Limpa...Limpa...ce pacat
ca unelte-ai inventat
ce sunt folosite anume
ca sa deraieze nume
cei ce merita nu au...
nici macar un mic...hau...hau
ei sunt condamnati la moarte
chiar de-ar scrie si o carte
Pentru cei care ma iubesc si ma admira cu adevarat...retragerea mea de pe Limpa, nu este departe. In grupul meu de prieteni sunt oameni speciali, oameni de suflet...i-am ales asa cum
inima mi-a dictat.
Sunt pe Limpa...caci doresc sa fiu...dar pot dispare in orice moment...daca sunt lovit cu pietre.
Un om suparat...
Vianu > Australia.
După patru luni de absentă, revin, chiar dacă am fost jignit
și batjocorit.
Dar nu contează, viața merge înainte... atăt cu bune, cat și cu rele.
Mi-a fost foarte dor de voi, dragii mei zănganiti !
sa nu uitati...de cei ce ara
la plugul vietii, inhamati -
o cale lunga, solitara
fiind Parinti, ce-s ocupati...
sa nu uitati...de-a lor icneala
si nici de pasii-npotmoliti -
pe timp de zi, cat si de seara
nevrand s-arate... istoviti...
sa nu uitati...de a lor vreme
chiar daca dansii nu se plang -
cand anii, fulgi in par le cerne
iar ei batrani, batrani ajung...
sa nu uitati...de frumusetea
acelor care v-au avut -
de le-a trecut azi tineretea
ei tot va au...si tot ei sunt...
sa nu uitati...de ochii care
clipesc incet, dar va privesc -
cu dragoste nemuritoare
ce este unic dar...Ceresc...
sa nu uitati...ce e respectul
pentru acei ce v-au crescut -
priviti-va atenti...prezentul
prin anii lor, ce au…
Vertical !
Ca şi " Coloana Infinită "
ce mă înalţă
până dincolo de aerul oprit
al respiraţiei mele purtate
pe spinarea calului " Pegas " -
cu aripi de stele.
Vertical !
Ca şi timida pornire din apa
în care se naşte
din meduza ce moare
cel ce poate să zboare
prin poarta deschisă de sărutul -
omului artist - Brâncuşi.
Vertical !
Ce-i înăuntrul cuburilor aşezate
într-o linie de creiere însumate
luminând ochiul numit " De peste tot "
pe care am să-l chem
când am să pot -
la masa cea vestită a tăcerii.
Vertical !
Ca şi " Coloana Infinită "
ce mă înalţă
pănă dincolo de aerul oprit
al respiratiei mele, purtate
pe spinarea calului " Pegas " -
cu aripi de stele.
Vianu > Australia.
N-am mâncat iarbă...dar îmi plăcea -
doar urmele ţi le-am mâncat
hehăind a capră
sau a altceva
Am vrut să par interesant
in prezenţa absenţei tale
programate pe acest site
la o oră târzie.
Apoi dragostea virtuală
a păduchiului din substantiv
ce suferă de frig.
Da de frig!
Mă încălzesc cu celulele
trupului tău necunoscut
lemne, lemne, lemne
de avut !
Apoi te caut...unde?
Poate în scăparea distanţei
poate, poate, poate
în obiceiurile mele
cu cuvânt abstract !
Vianu : Australia.
m-am prins cu mâinele
de formele tale
stâncile tale
doream să fiu alpinist
chiar dacă dedesubturile
plecau
numai faţa ta era înainte
peste înălţimile pieptului tău
unde se jucau
sorocurile de iarbă
doar dîntr-un simplu neînţeles
s-a măturat frănghia
florilor de colţ
ce mă susţineau
Sunt singur
fumăndu-mi ţigara
fum de nori
eşti prea departe
pentru a ajunge la tine
Vianu > Australia.
am răscolit pământul
degetele îmi erau plug
dorinţă de căutare
cu iz de om înfometat
am ajuns la parter
unde liftul s-a oprit
într-o sală mare
în lumea tăcerii
se acordau titluri
ademice
...
ei doi zâmbind
îmi făceau seme
Elena şi Nicu
mi-au pus în palme
două seminţe...
spunându-mi să le semăn
Vianu > Australia.
Mamei...a mea, a ta a tuturor,,,această pura fiinta
care ne-a dat viata şi ne-a crescut cu mari sacrificii.
Controversat !
Ca şi nechezatul calului meu
ce mă întinde de aici
si păna acolo,
unde nu se termină
raţiunea tuturor lucrurilor.
Tu ai venit si pleci
pasare cu coamă,
mângăind aerul
spaţiilor transcedentale
ale morţii mele:
nascută din viaţă !
Controversat !
Ca şi nesfârşita linie
a săgeţii ce zboară
prin arcuirea trupului tău
crescută din trupul meu -
de aici şi pâna acolo.
Tu ai venit şi pleci
pasăre cu coamă,
respirănd aerul
spaţiilor transcedentale
ale vieţii mele:
nascută din moarte !
Vianu > Australia.