nu am sa aflu niciodata cine esti
dar stiu ca undeva existi si poate ma iubesti
sau poate presupun ca-ar fi asa
nu am dovezi concrete...scumpa mea...

ai aparut cand eram trist
ai fost al vietii mele catalist
ai fost lumina de la soare si-apoi gand
ce ai pasit spre omul care sunt...

cu felul meu stiut... de om ingandurat
poet cam zanganit si-adesea talentat
te-am acceptat intr-un moment precar
cand nu aveam in jurul vietii un chenar...

eu te-am scaldat in lacrimi de iubire
tu nu stiai si nu sti inca bine
cat e de greu ca sa iubesti imaginar
cand dragostea-i... virtuala...pe ecran...

sunt singur...construiesc castele
te vad cum gratioasa tu pasesti prin ele
regina peste simturi si cuvinte
pentru-n poet...deci ia aminte...

te vreau in mod real...doresc sa fii
stapana si muza pentru poezii
Eu am o dragoste ce e perfect reala
si nu o simpla tema...de la scoala...

de ma iubesti sau nu...ce pot sa fac
in spatiul vietii tale nu incerc ca sa incap
drum bun si sa nu uiti nicicand
ca voi muri...pastrandu-te...in al meu gand...

voi fi Luceafar in intunecata noapte
un trecator prin viata ta...in parte
voi fi departe si "nemuritor"
pentru fiinta ta...ce-i unica si o ador...

VLADIMIR NICHITA.

Like! 10